Dezorientare

Nu am mai scris de mult timp, nu din cauza ca nu as avea ce, ci ca as avea prea multe. Mi se intampla chestii ciudate si sunt total dezorientat si fara un puct de sprijin de unde sa incep sa ma organizez si asta-mi da o neliniste cumplita. Rau este sa nu te vrea nimeni, dar constat cu uimire ca nu e prea bine nici cand te vor mai multi. Evident daca as fi o fire indiferenta totu ar fi ok. Dar din pacate nu sunt indiferent fata de nimeni care are un gand bun pentru mine sau cu mine. Asa ca ma simt imprastiat in toate directiile. Normal e sa te orientezi acolo unde esti fericit si-ti place, dar nu este chiar asa de simplu. Daca merg dupa instinct este frumos, dar foarte foarte periculos si asa din pacate nu vine din vrun rationament, vine tot din instinct. Sunt suparat pe mine ca nu am evitat sa ranesc si sunt suparat pe mine ca sunt mereu tipul "question everything" chiar si cand totul este frumos sau evident. Ma intreb de ce este asa, dar oare in spate nu este altfel.....si asta-mi strica de fiecare data fericirea. Sunt un pic dat peste cap si situatia ma oboseste tare.