in ceata

Am multe subiecte despre care sa mai scriu, in general intamplari, obiecte, dar parca nu am asa tragere de inima si asta ma duce la a explica mai bine starea psihica de acum.
Ma apasa din ce in ce mai mult ceva, nu stiu exact ce sau poate nu vreau sa stiu si stau asa intr-o ceata densa cu ganduri neclare, singura concluzie la care ajung fiind cea de a ma culca sau sa stau asa degeaba fara macar a gandii la ceva. Poate e astenia de primavara dar nu cred, este ceva ce ma face sa nu fiu fericit si mi-e teama sa ma exprim ce este acest ceva. In ultima vreme am petrecut mai mult timp cu Mirela si ma cam plictisesc cred din cauza ca atunci cand sunt cu ea cercul in care stam este prea mic. Sa marim cercul este destul de dificil pentru ca din ce am observat pana acum avem putin gusturi diferite in ce tine de prieteni sau activitati. Eu de exemplu am momente cand vreau sa stau sa frec menta sa nu fiu bazait de nimeni si sa nu ma gandesc la faptul ca as deranja pe cineva cu starea mea de pasivitate. Acesta incompatibilitate poate este accentuata de primavara si de faptul ca aproape totul in exteriorul cercului mi se pare frumos si oarecum atractiv . Adica ma simt prea monoton si nici sa ies din monotonie nu vad cum sau mi-e teama sa vad. Si daca ies sunt foarte mari sanse sa am un soc deoarece unele chestii chiar nu sunt de mine desi poate eu cred ca le-as face fata. Anul trecut in aceasi perioada eram cam tot pe aici dar cred ca un pic invers, adica ea avea mare nevoie de libertate si eu eram cel care ii restrangea cercul.
Si am actionat gresit cred, pentru ca nu am facut decat sa mai pun o greutate in plus prostului mers al lucrurilor. Dar nici altfel nu cred ca as fi avut ce sa fac, pur si simplu era ceva independent de mine asa cum nu vad nici eu acum ce s-ar putea face. Cel mai rau ma streseaza imposibiliatea realizarii unui plan de viitor desii aici depinde doar de mine si cred ca in orice alta ipostaza tot nu as reusii sa fac asta pentru ca fiind provincial in Bucuresti este greu sa vezi in viitor atata timp cat nu ai o baza de sustinere, acel perete din spate al lui Freud, in cazul meu acesta e locuinta. Am mai acoperit putin din acest gol prin masina deoarece aceasta reprezinta un suport fie el si mobil. Este vineri 13 si cred ca ma culc, nici eu nu ma mai inteleg daramite cei din jur sau in special Mirela.